Tipuri de consiliere

Consiliere de scurta durata
Consilierea de scurta durata este un termen generic pentru mai multe abordari in consiliere. Se centreaza pe o problema specifica si interventie directa. In consilierea de scurta durata consilierul lucreaza activ cu clientul pentru un tratament rapid al problemelor. In consilierea de scurta durata sunt subliniate utilizarea observatiei precise, a resurselor naturale si suspendarea temporara a lipsei de credinte in perspective noi, promovand puncte de vedere multiple.
In loc sa fie analizata cauza istorica formala a distres-ului, in consilierea de scurta durata consilierul se axeaza pe prezent- aici si acum- pentru a ajuta clientul sa isi vada viata actuala si sa isi inteleaga problema intr-un context mai larg, chiar daca un neaparat la nivel constient.
Consilierea de scurta durata este strategica, exploratorie si bazata pe solutii. In consilierea de scurta durata accentul un este pus pe modul in care a aparut problema ci pe modul in care problema este intretinuta in prezent.
Consilierea carierei
Consilierea carierei si coaching-ul in cariera sunt similare cu consilierea traditionala. In general consilierea carierei se centreaza pe explorarea carierei, schimbarile in cariera, dezvoltarea carierei si alte probleme privitoare la cariera. Atunci cand o persoana vine la consilier pentru consilierea carierei stie exact ce doreste si se centreaza pe ceea ce vrea sa obtina in cursul consilierii.
Consilierul din domeniul consilierii carierei lucreaza cu persoane de diverse varste, de la adolescenti care doresc sa exploreze optiuni in cariera pana la profesionisti cu experienta care doresc o schimbare de cariera. In general consilierul are pregatire in domeniul psihologiei, fie consiliere si/sau psihoterapie, fie psihologie organizationala.
Abordarea in consilierea carierei variaza functie de consilier, dar in general cuprinde aplicarea de teste si chestionare, evaluare generala si evaluarea personalitatii.
Consiliere Crestina
Consilierea crestina este un tip de consiliere care se bazeaza pe psihologie si invatarurile crestine. Spre deosebire de alti consilieri, consilierii care ofera consiliere crestina utilizeaza de multe ori Biblia ca sursa de comportamente standard. Desi exista diferente intre consilierea crestina si consilierea seculara ambele utilizeaza acelasi model al terapiei, respectiv gestalt terapie sau terapie cognitiv-comportamentala in cea mai mare parte a timpului.
Consilierea reciproca (co-counseling)
Consilierea reciproca sau co-consilierea este o metoda de dezvoltare personala practicata intre consilieri, in general cu aceeasi pregatire profesionala. In consilierea reciproca (co-counseling) sunt folosite metode de abordare simpla.
In consilierea reciproca timpul este impartit in mod egal intre cele doua persoane care isi discuta problemele, asumandu-si pe rand rolul de consilier si client. Dar nu este vorba despre o simpla discutie, cel care are rolul de consilier ajutandu-si colegul care are rolul de client sa isi rezolve diverse probleme.
Consilierea reciproca a fost dezvoltata in anii 1950 de Harvey Jackins ca urmare a experientelor sale personale, fiind ulterior continuata de John Heron, care a avut o viziune originala asupra consilierii reciproce. In Romania seminariile de consiliere reciproca (co-counseling) au fost si sunt sustinute de Peter J Hawkins, care a fost studentul lui John Heron.
De obicei in consilierea reciproca se intalnesc cate doi consilieri, unul din ei facilitand rezolvarea problemelor celuilalt, rolul de consilier fiind asumat pe rand de cei doi. Uneori intalnirile se desfasoara in trei, cel de-al treilea consilier avand rolul de observator.
Organizatiile de consiliere reciproca (co-counseling) au dezvoltat de asemenea programe de leadership, formare profesionala si grupuri de suport.
In consilierea reciproca exista reguli stricte de confidentialitate, consilierul neavand voie sa discute cu alti colegi consilieri fara permisiunea consilierului care a fost in rolul de client. De altfel din acest punct de vedere se respecta principiile generale ale consilierii, una din regulile de baza in consiliere fiind aceea ca consilierul un are dreptul sa discute cu terte persoane ceea ce a impartasit clientul in cursul sedintei de consiliere.
La nivel teoretic consilierea reciproca se bazeaza pe presupunerea ca fiecare dintre noi avem tipare de comportament care tind sa se repete in anumite circumstante, comportamente care sunt irationale, compulsive sau maladaptative. Aceste comportamente rezulta din amintiri constiente ale unor situatii in care persoana nu si-a putut descarca emotiile. Consilierea reciproca asigura eliberarea emotionala necesara schimbarii comportamentale.
Consilierea reciproca nu este considerata psihoterapie, avand la baza sa o teorie distincta. Cu toate acestea teoria din spatele consilierii reciproce (co-counseling) include elemente de psihanaliza, mai ales aspecte referitoare la transfer.
Cu toate acestea exista pareri conform carora consilierea reciproca un ar fi foarte diferita de psihoterapie si ca seamana destul de mult cu psihologia umanista.
Consilierea de re-evaluare
In consilierea de re-evaluare consilierul se adreseaza nevoii clientului de a regandi experiente trecute dupa ce durerea emotionala legata de aceste experiente s-a atenuat.
Consilierul lucreaza in cooperare cu clientul, metodele implicate in consiliere fiind ascultarea activa si intelegerea empatica. Consilierea este in principal de tipul consiliere ne-permisiva, consilierul intrerupand clientul fara consimtamantul acestuia atunci cand observa anumite tipare maladaptative. Este un tip de consiliere care incurajeaza claritatea in gandire.
Ca si baza teoretica, consilierea de re-evaluare respinge conceptul de transfer. Pe de alta parte este considerata foarte importanta nevoia de a intelege natura umana si universul in general.
In consilierea de re-evaluare este pastrata o atmosfera suportiva in care clientul sa se simta confortabil sa povesteasca despre experientele sale, astfel incat consilierea sa fie cat mai eficace.
Parteneriatul de focusing
Parteneriatul de focusing inseamna a primi atentie de la o alta persoana timp de jumatate de ora, acordand apoi atentie jumatate de ora primei persoane. Intalnirile de parteneriat de focusing se realizeaza de obicei cu o frecventa de o data pe saptamana in mod regulat, fie fata in fata, fie la telefon.
Persoana care actioneaza ca si consilier nu ofera sfaturi, un judeca cealalta persoana si nu comenteaza la ceea ce i se spune. Daca ascultatorul se abtine de la a face comentarii persoana care povesteste are tendinta de a face pasi creativi spre a merge mai in profunzimea lucrurilor pe care le simte. De aceea este important ca partenerul de focusing sa nu spuna ca ceea ce povesteste cel care este client ar fi fara sens, sau gresit, sau egoist, etc, respectiv sa nu condamne nimic din ceea ce spune celalalt.
Hotline de criza
Un hotline de criza este un numar de telefon la care persoanele pot suna pentru consiliere de urgenta, de obicei consilierea fiind facuta de voluntari. Initial asemenea linii telefonice au fost stabilite pentru persoanele care doreau sa se sinucida, dar ulterior au aparut hotline-uri pentru crize emotionale in general. Hotline-uri similare sunt cele pentru victimele violului, copiii care fug de acasa si persoane homosexuale, lesbiene, bisexuale, transgender sau intersex.
Liniile telefonice de criza furnizeaza sprijin la telefon atat pentru situatii de criza cat si pentru apeluri care un se refera in mod obligatoriu la crize. Adesea este folosit termenul de suport emotional care un implica neaparat criza sau consiliere.