Care este definitia hipnozei?
„Hipnoza este un cadru de referinţă care permite realizarea unor atitudini, expectanţe şi credinţe.”
„Hipnoza şi sugestia sunt o parte a construcţiei psihologice asociate sistemului cognitiv”(Kruse).
„Hipnoza este un fenomen învăţat.” (Smyth, 1981).
„Hipnoza este o formă de condiţionare” (Salter, 1973).
„Hipnoza este o funcţie a activităţii emisferei cerebrale nedominante” (Graham, 1978).
„Hipnoza este o stare în care se modifică nivelul de activitate al sistemelor din corp şi creier” (Rossi, 1993)
„Hipnoza este o stare în care apare regresia parţială spre un stil de procesare infantil, mai primitv şi mai puţin analitic”.
Ce inseamna teoriile hipnozei ca stare psihologica construita?
Conform cu teoriile hipnozei ca stare psihologica construita:
Persoana îşi asumă rolul „de a fi hipnotizată”, ceea ce nu reduce însă autenticitatea trăirilor. Fenomenele hipnotice apar ca urmare a imaginaţiei şi focalizării atenţiei. Persoana are anumite expectanţe, legate de hipnoză, numite expectanţe de răspuns. Aceste expectanţe de răspuns referitoare la comportamentul hipnotic sunt influenţate de trei categorii de factori: percepţia situaţiei ca fiind mai mult sau mai puţin potrivită apariţiei răspunsurilor hipnotice; percepţia răspunsului ca fiind potrivit rolului de subiect hipnotizat; şi ideea pe care şi-o face persoana despre hipnozabilitatea sa. Răspunsurile specifice la sugestiile hipnotice sunt astfel rezultatul unor „predicţii care se auto-împlinesc” (self – fulfilling prophecies);
Reacţia persoanei la transă depinde de expectanţe şi experienţa hipnotică anterioară a persoanei;
In timpul hipnozei apar modificări cognitive care implică funcţionarea eului, imageria, creativitatea şi natura strategiilor cognitive implicate. În timpul proceselor de inducţie este inhibată activitatea emisferei cerebrale dominante, astfel că hipnoza este o funcţie a activităţii cerebrale nedominante;
Hipnoza este conceptualizată în termeni de informaţie. Fiecare parte din corp sau creier poate comunica informaţii în altă parte, astfel că modificarea informaţiei va duce la modificări observabile. Cu alte cuvinte, fluxul cibernetic al informaţiei dintre lumea noastră psiho-socială, minte şi corp, până la nivel celular şi genetic reprezintă domeniul principal al hipnoterapiei. Se susţine faptul că sugestiile se referă la utilizarea ritmurilor psihologice generate de circuite cibernetice din cadrul comunicării minte-corp. Fenomenele hipnotice sunt legate de ciclurile diurne – cicluri naturale de veghe şi somnolenţă în cursul zilei, care au o perioadă de 90 – 120 de minute. Persoanele vor prezenta o hipnotizabilitate fluctuantă în timp, hipnoza fiind mai uşor de realizat în anumite puncte ale ciclului (Rossi, 1993);
Manifestările din timpul hipnozei sunt expresia credinţelor persoanei.
Comments are closed